Terapia cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală (eng. cognitive behavioral therapy) este o formă de psihoterapie care își propune să rezolve problemele, prin schimbarea gândirii și a comportamentelor dezadaptative. Această formă de terapie subliniază importanța gândirii asupra emoțiilor și comportamentelor noastre. Așadar, ea reprezintă o combinație a principiilor fundamentale comportamentale și cognitive. Terapia cognitiv-comportamentală ia în considerare faptul că anumite comportamente nu pot fi schimbate doar prin schimbarea gândirii, ci și prin schimbarea mediului și a factorilor interni și externi.
Această formă de terapie se caracterizează prin focalizarea asupra problemei și orientarea spre acțiune. Rolul terapeutului este de a ne asista în alegerea strategiilor potrivite. Spre deosebire de alte abordări, terapia cognitiv-comportamentală, se caracterizează prin directivitate; acest lucru nu înseamnă însă că terapeutul va lua decizii în locul nostru sau că ne va oferi „rețete” în vederea rezolvării dificultăților cu care ne confruntăm.
Cu toate astea, fiecare întâlnire se desfășoară după o agendă și vizează introducerea unor tehnici și concepte care să ne ajute să gestionăm aceste dificultăți. Chiar dacă psihoterapia cognitiv-comportamentală este structurată și directivă, terapeutul nu ne influențează în atingerea scopurilor. Indiferent de scopurile noastre, rolul terapeutului este să ne ofere ghidaj în atingerea lor. Astfel, terapeutul nu ne va spune ce să facem ci, mai degrabă, cum.
Terapia cognitiv-comportamentală are la bază, așa cum am menționat deja, ideea conform căreia emoțiile și comportamentele noastre sunt influențate de gândurile pe care le avem sau rolul acestora și nu de cauze externe. Acest aspect este îmbucurător! De ce? Pentru că schimbând modul în care gândim sau ne raportăm la gândurile noastre, putem influența modul în care ne simțim și ne comportăm. Mai mult decât atât, putem face asta chiar și atunci când situația în care ne aflăm nu poate fi schimbată. O astfel de asumpție vine însă cu responsabilități deopotrivă din partea terapeutului și din partea noastră. Această caracteristică a terapiei cognitiv-comportamentale terapia este în acord cu natura sa colaborativă. Cu alte cuvinte, această formă de terapie este un proces colaborativ între noi și terapeut care necesită implicare. Implicarea din postura clientului este crucială în orice formă de terapie, însă devine cu atât mai importantă în terapia cognitiv-comportamentală. Aflați în postura de clienți, vom extinde dincolo de ședințele de terapie învățarea și consolidarea informației. Cum? Terapeutul ne va acorda o serie de “teme” sau exerciții pentru acasă în acest sens.
De asemenea, terapeutul va avea responsabilitatea de a forma o alianță terapeutică bună, bazată pe încredere, acceptare, empatie și colaborare. Această relație susține întregul demers terapeutic. Uneori, terapeutul ne va adresa întrebări care să stimuleze gândirea și găsirea de noi perspective, iar noi putem învăța cum să ne adresăm singuri astfel de întrebări. În cadrul terapiei, terapeutul ne va încuraja să ne privim gândurile cu alți ochi: ca niște ipoteze ce pot fi puse la îndoială și testate și ajustate. În alte instanțe, terapeutul ne va învăța cum să creăm distanță față de gândurile dificile, atunci când ne vine greu să trăim în prezența lor. Așadar, procesul terapeutic se aseamănă mult cu învățarea. Cum? Terapeutul se focalizează pe deprinderea cunoștințelor și generalizarea lor în viața de zi cu zi. De ce? Pentru că putem învăța noi modalități de a răspunde situațiilor de viață cu care ne confruntăm. Iar odată ce am învățat de ce și cum să gestionăm mai bine propriile gânduri, emoții și comportamente, dar și situațiile de viață dificile cu care ne confruntăm, putem pune aceste cunoștințe în practică în afara terapiei.
În comparație cu alte tipuri de terapii, terapia cognitiv-comportamentală are o durată mai scurtă și limitată în timp (o medie de 16 ședințe, în diferite tipuri de dificultăți). Ea este considerată una dintre cele mai rapide forme de terapie. De ce? Pentru că această formă de terapie este directivă, instructivă și presupune implicarea noastră deopotrivă în timpul și în afara ședințelor.
Terapia cognitiv-comportamentală este o intervenție validată științific, cu puternic suport empiric pentru o varietate de dificultăți și tulburări. De exemplu, terapia cognitiv-comportamentală este eficientă în adresarea tulburărilor depresive, anxioase, alimentare, psihotice și de personalitate. Adesea, ea presupune îmbinarea unor mai multe tehnici. De asemenea, această formă de terapie poate fi livrată în format tradițional, față în față, sau online.
Acest articol a fost redactat și editat de către Psiholog Lia Oltean
1 Comment
Add Comment